Criza sanitară și efectele sale economice i-a determinat pe manageri să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, focusul fiind pe eficiență energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu și achiziții responsabile.

 

Pandemia COVID-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile internaționale, sustenabilitatea jucând un rol din ce în ce mai important în redefinirea priorităților pe termen lung.

Mai mult, tot mai mulți investitori și-au reorientat plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficiența energetică, protejarea mediului sau guvernanța corporativă.

Potrivit experților de la Digital HR, în această nouă realitate, în care schimbările generate de conceptul Industry 4.0 se află în prim-plan (a patra revoluție industrială – caracterizată de digitalizare, robotizare, inovație și reconversie profesională), România este prea puțin pregătită pentru transformările semnificative și tot mai rapide prin care trece business-ul la nivel mondial.

Cele mai mari greșeli pe care le putem face este să considerăm actualul context al schimbării ca fiind unul obișnuit pe care l-am mai experimentat sau că ritmul schimbării este același cu tranzițiile prin care am mai trecut. Agenda publică este dominată în ultimii doi ani de tema pandemiei dar în fundal se produc schimbări sistemice la nivel global. Fără definirea și asumarea unei strategii cu obiective economice și sociale clare la nivel național, ne vom risipi în inițiative locale, insularizate care nu vor face decât să epuizeze resursele pe care le avem (inclusiv din PNRR) și să avem mici pete de performanță și succes.

Potrivit experților de la Digital HR, de la asigurarea unui ecosistem de business mai suplu și mai eficient, în concordanță cu accelerarea proceselor economice, la schimbările semnificative ale paletei de produse și servicii, în concordanță cu modificarea cererii, firmele românești sunt practic obligate să se restructureze cu scopul de a dezvolta afaceri sustenabile.

Orice companie sau instituție românească orientată spre dezvoltare sustenabilă și viitor trebuie să ia în calcul aceste schimbări la nivel global, de la necesitatea reducerii amprentei de carbon la focusul investitorilor, al fondurilor de investiții și al băncilor pentru afaceri green, sustenabile.

De la exemple simple, precum eradicarea ambalajelor din plastic, la exemple complexe, precum reprofilarea industriei auto pe zona electrică și cea a propulsiei pe hidrogen – domeniu în care România riscă să rămână în urmă, economia se schimbă în jurul nostru cu o viteză tot mai mare, iar pașii către green economy se fac cu un ritm mai rapid decât se estima acum 10 ani.

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.

Potrivit analiștilor, mediul de business românesc este necesar să se orienteze către economia circulară, optimizarea resurselor existente, către o zonă de energii curate pentru a dezvolta afaceri sustenabile și a beneficia de finanțare la un nivel optim.

FMI estima recent, într-un raport, că există, în prezent, mai mult de 1.500 de fonduri de investiții cu un „mandat explicit de sustenabilitate”, care au active de aproape 600 miliarde de dolari, în creștere de la aproximativ 200 de miliarde de dolari, în 2010.