În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să-și găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii pe piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting, opt tineri din zece spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să-și găsească un loc de muncă.
Înainte de coronacriză, mulți dintre ei își găseau rapid un prim loc de muncă, după ce terminau școala, în special în HoReCa, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului. În marea lor majoritate, oportunitățile au dispărut.
Ce salarii vor tinerii
Barometrul mai arată un lucru interesant: faptul că tinerii sunt conștienți de ce au nevoie pentru a lucra în domeniile respective. Cei mai mulți (42,3 la sută) afirmă că, pentru a-și schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoștințele necesare și să urmeze cursuri de specialitate. Întrebați ce le lipsește să lucreze acolo unde își doresc, dincolo de cunoștințele necesare, 16,5 la sută au menționat problemele financiare, 6,2 la sută voința, unu la sută situația familială, iar 34 la sută au bifat răspunsul “alt motiv”.
Ei se dovedesc a fi realiști în privința salariului pe care pot să-l primească, având în vedere nivelul de pregătire. Cei mai mulți (39,5 la sută) se așteaptă la un salariu între 2.500 și 3.500 lei. 27,6 la sută și-ar dori un salariu între 3.500-4.500 lei și numai 15,8 la sută se așteaptă la un salariu peste acest nivel. 17,1 la sută dintre ei ar lucra și la un nivel salarial minim, între 1.500 și 2.500 lei.
“Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze – toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă și își doresc siguranță și perspectivă. O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training”, arată Ligia Neacșu.
Potrivit datelor de la Eurostat, numai 1,6 la sută dintre angajații din România au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. În Suedia, procentul este de 37 la sută, în Elveția de 39,4 la sută, iar media UE este de 14,8 la sută. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3 la sută, în Polonia de 7,7 la sută, iar în Ungaria de 7,3 la sută.
Nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4 la sută dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4 la sută), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2 la sută). Spre comparație, 57,5 la sută dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8 la sută.
Citește continuarea pe https://angajatorulmeu.ro/romania-somerilor-cu-diploma-ce-cred-tinerii-dupa-absolvirea-scolii-si-ce-salarii-isi-doresc/
