Diferente culturale profesionale

Toti tinerii din Romania doresc sa lucreze intr-o filiala a unei societati multinationale.

Dar cati stiu ca in afara unor diferente culturale generale, intr-o companie multinationala risca sa faca fata si unor diferente culturale profesionale ?

Cum se manifesta aceste diferente culturale profesionale, care sunt barierele si obstacolele pe care trebuie sa le depaseasca orice nou angajat intr-o societate multinationala, sau in cazul cand angajatul trece de la o multinationala la alta, sau de la o filiala romaneasca intr-una din strainatate in cadrul aceleiasi companii multinationale ?  Ne referim la acest aspect deoarece nu putem vorbi de o cultura profesioanala unica intre multinationalele din diferite tari ?

Primul care a studiat aceste diferente culturale profesionale in anii 60-70, a fost Geert Hofstede, responsabil resurse umane la IBM. Hofstede a remarcat ca desi IBM incerca sa impuna aceeasi cultura de intreprindere in toate filiale sale din lume, diferentele locale persistau in ciuda eforturilor depuse pentru standardizare.

Plecand de la observatiile sale, el a elaborat un model in 6 dimensiuni, capabil sa compare culturile profesenionale in fiecare tara.

Cele 6 dimensiuni sunt :

  1. Distanta vis-a-vis de putere (ierarhie) : indice PDI
  2. Individualism vs Colectivism : indice IDV
  3. Masculinitate vs Feminitate : indice MAS
  4. Aversiunea fata de insecuritate (nesiguranta) : indice UAI
  5. Orientarea pe Termen Lung vs Termen scurt (pragmatismul) : indice LTO
  6. Indulgenta vs Constrangere : indice IND

Indicii au o valoare intre 0 si 100 si in general se considera ca daca diferenta intre 2 indici este :

-Mai mica de 10, atunci culturile profesionale sunt apropriate

-Mai mare de 10  si mai mica de 20, atunci exista diferente medii intre culturile profesionale

-Mai mare de 20, atunci diferentele culturale profesionale sunt mari

Pentru a exemplifica aceste diferente am comparat indicii Romaniei fata de cateva tari care sunt prezente in mediul de business din Romania : Germania, Italia, Franta, SUA, Suedia

Pentru Ierarhie ( PDI ) Romania are un indice de 90 (similar Rusiei 93) in timp ce pentru tarile occidentale acesta se esaloneaza intre 68 pentru Franta si 33 pentru Suedia (Italia=50, USA=40, =35)

Diferentele intre Romania si tarile vestice sunt de peste 20 ceea ce denota un comportament profesional diferit al angajatilor romani fata de angajatii din tarile vestice. In general pentru un occidental, romanii sunt foarte dependenti de managerii lor si pot fi perceputi ca fiind lipsiti de initiativa, asteptand ca deciziile sa vina de la nivelul superior ierarhic. Pentru un roman, un nou manager francez i se va parea insuficient de asertiv, iar intr-un board suedez i se va parea ca se discuta mult prea mult si nu se iau  decizii clare astfel incat toate partile implicate sa fie satisfacute.

In ceea ce priveste Individualismul (IDV) indicele Romaniei este de 30 (similar cu al Bulgariei ) complet diferit de majoritatea statelor din vest (SUA=90, Italia=75, Franta si Suedia =71, Germania=63) dar si a Ungariei (80) sau a Letoniei (70). Se observa din nou ca diferentele sunt mari fata de indicele tarilor occidentale. Managerilor din occident li se va parea ca un angajat roman da prea multa importanta cercului familial, amical sau colegial  si ca problemele din exterior impieteaza activitatile lor. Angajatilor romani li se va parea ca managerii lor sunt reci si distanti, focalizati pe atingerea obiectivelor personale

In ceea ce priveste Masculinate vs Feminitate( MAS ) Romania are o pozitie mediana (42) comparabila cu a Frantei (48) dar foarte diferita de Italia (70), Suedia (5),  Germania (66), USA(62). Ceea ce va face ca un Italian sa se intrebe de ce sunt atatea femei intr-o organizatie romaneasca, iar unui Suedez i se va parea ca nu sunt suficienti angajati de sex feminin si va avea tendinta, eventual sa promoveze cat mai multe femei. Se pune in mod logic intrebarea in ceea ce priveste Feminitatea, daca in ceea ce priveste societatea romaneasca este sau nu,  o mostenire / castig din perioada comunista ?

Nesiguranta sau aversiunea fata de insecuritae (UAI) arata ca Romania are un indice ridicat de 90 ( doar Rusia, Polonia si Serbia au indicii cei mai mari din Europa de Est), apropiat de Franta (85) si de Italia (75), dar foarte departe de SUA (48) , Suedia (29), si chiar Germania (65) ceea ce face ca romanii sa fie perceputi de americani si in special de  suedezi ca fiind angajatii care nu-si doresc schimbari sau incapabili sa-si asume riscuri.

Termen lung vs Termen scurt / pragmatismul  ( LTO ) situeaza Romania pe la mijlocul clasamentului cu un indice de (52), la nivelul Suediei (53),  foarte departe de Germania (83)  care are o viziune pe termen lung sau de SUA (26) care este foarte orientata in prezent. Franta (63) si Italia  (61)sunt in jurul aceleaiasi valori mediane.

In ochii unui American romanii pot parea prea inclinati spre discutii despre viitor si prea putin ancorati in realitatea imediata, intr-un cuvant, un pic prea visatori, complet opus sentimentului unui german caruia nu-i place sa sacrifice viitorul pentru realitatea momentului.

Nivelul Indulgenta vs Constrangere ( IND ) precum si in marea majoritate a tarilor din Europa de Est este scazut in Romania (20), fiind la foarte mare distanta fata de Suedia (78), SUA (68) Franta (48) si Germania (40), dar mai aproape de Italia (30) sau Rusia (20). Suedezii sau Americanii vor considera ca judecatile morale in Romania au prea mare importanta , in timp ce romanii ii vor considera prea indulgenti si permisivi fata de comportamentul dictat de catre morala .

Este foarte adevarat ca aceste tendinte sunt generale si totul depinde de viitorul manager si de experienta lui. Un francez care a facut cariera in Italia sau Rusia risca sa fie  mai putin  tolerant si indulgent, aproape ca un angajat roman, insa total diferit fata de un francez care a lucrat si trait in Suedia.

Poate ca si aceste diferente culturale profesionale ar trebui sa fie luate in considerare in momentul semnarii contractului de angajare, in plus fata de celelalte considerente (in mare majoritate financiare), in vederea evitarii surprizelor neplacute si a evolutiei in cariera.

Pe de alta parte, este adevarat ca in timp, din ce in ce mai putini manageri straini vor fi in posturi de conducere in filialele multinationalelor prezente in Romania,  aceste posturi urmand sa fie ocupate din ce in ce mai mult  de personal roman, astfel diferentele de cultura profesionala vor fi mai putin importante,  dar problema va ramane de actualitate in cazul unui angajat cu contract de munca in strainatate.

Valentin Vestemeanu – trainer Best Smart Consulting

 

 

No Comments Yet.

Leave a comment